Pe 11 iulie 2023, la Ilieni a avut loc întâlnirea comună a instituțiilor de teologie de limbă maghiară din Bazinul Carpatic, denumită Coetus Theologorum. Ultima sesiune a Coetusului avusese loc la Debrecen, în perioada 23–24 august 2013. Întâlnirea de față a fost inedită în istoria Coetusului prin aceea că la eveniment au participat nu doar institutele de pregătire pastorală, ci și episcopii bisericilor reformate fondatoare. Tema întâlnirii, la fel ca acum zece ani, a fost viitorul formării pastorale. Întâlnirea comună a fost precedată, de-a lungul anului 2023, de mai multe sesiuni online, în cadrul cărora au fost abordate principiile teoretice ale formării pastorale și revizuirea cerințelor de competență ale programului. Materialul de lucru supus dezbaterii în cadrul Coetusului a fost pregătit de profesorii desemnați de instituțiile participante.

Deschiderea duhovnicească a Coetus Theologorum a fost ținută de Kolumbán Vilmos József, protopop al Eparhiei Reformate din Ardeal, în biserica reformată din Ilieni. Textul biblic al meditației a fost cunoscuta poruncă misionară. În expunerea sa, a subliniat că versetele 18–20 din Evanghelia după Matei rezumă bine esența slujirii pastorale: sarcina ucenicilor din toate timpurile este administrarea sacramentelor și învățătura, adică predicarea. Cadrul acestei lucrări este: lui Iisus I s-a dat toată puterea și El este cu noi în toate zilele, până la sfârșitul veacului. Meditația a fost urmată de un timp de rugăciune comună.

După deschiderea duhovnicească, episcopul Kató Béla a salutat participanții Coetusului, în biserica în care slujise mai bine de două decenii ca preot-pastor. Cu această ocazie, a prezentat pe scurt activitatea sa pastorală, arătând că pentru el dimensiunea esențială a slujirii pastorale constă în organizarea comunităților și întemeierea instituțiilor ecleziale. După scurta prezentare și salut, Lajos József, actualul pastor al parohiei din Ilieni, a vorbit despre comunitate și istoria ei.

Punctul principal de pe ordinea de zi a Coetusului a fost dezbaterea întrebărilor legate de formarea pastorală și a materialului de lucru pregătit anterior. Coordonarea muncii pregătitoare a fost asigurată de Gér András, consilier al Sinodului Reformat Maghiar. Protopopul Kolumbán Vilmos a subliniat că împreună cu instituțiile din Ungaria s-a conturat ideea ca problema formării pastorale — cu care fiecare universitate se ocupă separat, în diferite forme — să devină obiect de dezbatere și coordonare comună între eparhiile fondatoare. A accentuat că deja în sine consideră un mare rezultat faptul că în jurul acestei probleme s-a reușit reunirea instituțiilor de teologie de limbă maghiară din Bazinul Carpatic și a conducătorilor eparhiilor. Tot ceea ce urmează reprezintă un câștig suplimentar. În opinia sa, plecând de la materialul pregătit, întrebarea nu este „ce" vrem să predăm, ci „cum" și „cu ce scop".

Au fost prezentate două referate introductive. Balog Zoltán, episcopul Eparhiei Reformate de pe lângă Dunăre (Ungaria), a evidențiat în primul rând problemele actuale ale institutelor de teologie. A subliniat că Biserica este responsabilă pentru formarea teologică, atât față de ucenici, cât și față de dascăli. În opinia sa, constrângerile academice pot constitui uneori un obstacol în articularea legăturii dintre mediul eclezial și formarea universitară.

„Este teologia o știință?" — a pus el întrebarea. Răspunsul este că da și nu în același timp. Biserica are anumite criterii specifice care nu coincid întotdeauna cu standardele laice în schimbare. În cadrul sistemului de învățământ superior trebuie găsită acea libertate de care institutele ecleziale de teologie au nevoie. A subliniat că relevanța socială a formării pastorale este deosebită. Formarea se face nu la întâmplare, ci pe temeiul chemării, pregătind slujitori pentru comunitate. Prezența socială este mult mai puternică în formarea eclezială decât oriunde altundeva. Ca exemplu, a menționat că Biserica Romano-Catolică urmărește destul de stăruitor să impună aspectele ecleziale acolo unde anumite criterii din învățământul superior le-ar stânjeni. Pornind de la aceasta, a subliniat că și Biserica Reformată trebuie să găsească, în cadrul instituțional al învățământului superior, acele spații în care să-și poată afirma propriile criterii.

Balog Zoltán a vorbit și despre faptul că numărul candidaților la teologie este în continuă scădere, iar în aceasta au un rol și institutele de formare pastorală. Față de instituțiile teologice se aude adesea critica: „ce pastori trimit ei în lume". Pe de altă parte, instituțiile abia mai îndrăznesc să-și lase studenții să plece, temându-se că „ce traume îi vor aştepta în parohii". Problema constă în faptul că legătura dintre formarea universitară și societate nu se consolidează organic. Însoțirea unui candidat la preoție revine în sarcina parohiei trimiţătoare. Dar și din cealaltă parte este nevoie de o formare pastorală conștientă de viața parohiei. A subliniat că, în timp ce în ultimii 10 ani numărul instituțiilor ecleziale s-a dublat, numărul membrilor înscriși în registrele parohiale a scăzut cu 23%. Adică prezența instituțională puternică nu a fost însoțită neapărat de o întărire a vieții spirituale a Bisericii. O altă statistică grăitoare este că, dacă la recensământul din 2011 doar 11% dintre respondenți nu au răspuns la întrebarea privind apartenența religioasă, în 2023 această cifră a crescut la 40%. Cu toate acestea, se poate constata că în rândul celor care își asumă apartenența religioasă, conștiința reformată s-a consolidat oarecum. În final, a ridicat și întrebarea dacă comunitatea reformată de sub 2 milioane de suflete din Bazinul Carpatic va putea susține pe termen lung cele șase institute de teologie.

Fekete Károly, episcopul Eparhiei Reformate Dincolo de Tisa (Ungaria), a susținut un referat intitulat *Responsabilitatea episcopiilor în formarea pastorală*, în care a reacționat la materialul pregătit cu o serie de observații și propuneri. Printre altele, a subliniat că teologia se află în Biserică. Pentru fiecare episcopie este important să aibă un atelier intelectual propriu. Slujirea didactică a Bisericii este mai mult decât simpla susținere a cursurilor academice. Deciziile la nivel de eparhie trebuie luate pe temei teologic, iar pentru aceasta este nevoie de suportul formării teologice.

Misiunea guvernanței ecleziale este de a veghea asupra caracterului ecclesial al formării. Pastorul nu știe mai puțin, ci aplică știința teologiei altfel decât cadrul didactic specialist. Institutele de formare pastorală trebuie să fie mereu atente la focarul teologic al disciplinelor, deoarece există pericolul permanent de a deplasa focarul spre științele auxiliare. Studentul teolog trebuie să se familiarizeze cu toate ramurile teologiei. Este inacceptabil pragmatismul superficial, biblicismul nesofisticat, ignoranța vădită sau formularea neglijentă.

În opinia episcopului, formarea pastorală trebuie construită în jurul vieții spirituale. Spiritualitatea nu poate fi un apendice. Perioada formării teologice este și un timp de pregătire pentru stilul de viață pastoral. De aceea, cuvântul-cheie pentru candidați este spiritualitatea profundă. Comunitatea din cămin și autoguvernarea studențească reprezintă perioada de experiență a vieții pastorale. Dar și cadrul didactic teolog trebuie să fie prezent în apropierea studenților și a instituției, deoarece elementul esențial al formării nu este ceea ce se întâmplă la ore.

Ca propunere, a formulat ideea că momentul hirotoniei pastorale ar trebui să fie o sărbătoare comună a Bisericii și a institutelor de teologie, la care să participe reprezentanți ai tuturor instituțiilor — lucru care în forma actuală nu se realizează întotdeauna. A subliniat că planului de reînnoire a formării pastorale ar trebui să-i urmeze crearea cadrelor juridice corespunzătoare.

Referatele introductive au fost urmate de dezbaterea în grupuri mici a proiectului pregătit anterior, intitulat *Reînnoirea formării pastorale*. Participanții Coetusului au discutat materialul de lucru elaborat pe baza modelului propus de Fazakas Sándor, profesor de teologie la Debrecen, în patru grupe: (1) Kerygmatică și Comunicare, (2) Pastorație, (3) Cubernetică, (4) Integritatea personală, viziunea despre lume și evlavia pastorului. Astfel cum a reieșit din scurtele rapoarte de după dezbateri, discuțiile din grupuri s-au desfășurat în forme și cu obiective diferite. Unii au dezbătut lista de competențe pregătită, alții au abordat întrebări conexe temei.

În programul de după-amiază a avut loc și o dezbatere pe catedre, al cărei subiect nu a fost schema de competențe menționată anterior, ci coordonarea problemelor specifice fiecărei catedre, în patru grupe: biblică, teologie sistematică, teologie practică, istoria Bisericii. Rezultatele dezbaterilor pe grupe nu au fost centralizate în plen. O opinie recurentă a fost însă că proiectul pregătit lasă multe întrebări deschise și că până la elaborarea detaliilor mai este mult de lucru. Participanții au remarcat totodată că ar fi fost important să fie prezentate și practicile instituționale actuale în legătură cu diversele probleme ridicate. În mai multe rânduri s-a constatat că anumite probleme evidențiate de unii conducători ecleziali nu sunt generale și că modelele bine funcționale pot inspira activitatea din celelalte instituții. Reprezentanții instituțiilor s-au angajat să continue această muncă.

Ca ultim punct pe ordinea de zi a Coetus Theologorum, participanții au adoptat o declarație comună (Memorandum). (Textul Memorandumului este disponibil în anexă.) Organizatorii au mulțumit tuturor pentru participarea la munca pregătitoare și și-au exprimat speranța cu privire la continuarea lucrărilor.

Întâlnirea a continuat pe terasa Centrului KIDA din Ilieni, cu o cină comună și discuții informale.

*(Foto: Kiss Gábor)*