A Radikális ortodoxia kortárs keresztény teológiai és filozófiai irányzat. Általánosan elfogadott vélekedés szerint ez az alig három évtizede, Cambridge-i akadémiai körből indult szemléletmód a legmarkánsabb az utóbbi idők teológiai eseményeinek sorában. John Milbank 1990-ben megjelent Theology and Social Theory című nagyhatású munkája adta meg az alaphangot, ezt követte a Catherine Pickstock és Graham Ward szerzőtársakkal együtt kiadott tanulmánykötet, mely a mozgalom névadó munkája is egyben (Radical Orthodoxy: A New Theology, 1999).
Proiecte de certetare ale lui Visky Sándor Béla
 2021 |
2015 - 2017 Scopul acestei cercetări este de a prezenta în perspectiva istorică relația acestor concepte începând cu filosofia clasică greacă, era patristică, medievală, perioada reformei precum și a iluminismului, raționalismului, modernismului și până la postmodernismul zilelor noastre. În a doua fază vom concentra asupra schimbării de paradigmă – cadru interpretativ a acestor noțiuni – de după mijlocul secolului 20. |
|
2021 Scopul acestei cercetări – incepută in calitate de visiting fellow la Universitatea din Edinburgh UK, – este evaluarea miscării academice numită Radical Orthodoxy. Această școală teologică si filosofică pornită in ultimii ani al secolului XX. la Universitatea din Cambridge se lansează intr-un dialog intens cu filosofia postmodernă pentru a se delimita de paradigma modernității, dar si de relativitatea nihilistică a postmodernismului atât pe plan ontologic, cât și lingvistic și moral. Printre inițiatorii mișcării se află John Milbank, Catherine Pickstock, Graham Word. |
2016 - 2017 Scopul acestei cercetări este de a reexamina textul care din punctul de vedere dogmatic – alături de Catechismul de la Heidelberg – este normativ pentru Biserica Reformată de limba maghiară de astăzi. Vom concentra asupra unor concepte care din punctul de vedere a protestantismului de astăzi par să fie demodate. De exemplu conceptul semper virgo sau posibilitatea prezenței feminine în cadrul slujitorilor bisericii. Proiectul cuprinde desfășurarea unei conferințe la Budapesta cu participarea specialiștilor în domeniu, prezentând fiecare câte o tematică din cadrul acestui document istoric. |
|
2016 - 2019 Etica comunicării este un subiect al cărui relevanța etică nu poate fi contestat; ea se dovedește atât pe plan personal cât și social. Cercetarea se concentrează asupra următoarea aspecte fundamentale ale problematicii. 1. Istoria conceptului pereche adevăr—minciune atât pe plan teologic cât și cel filosofic (referințe biblice, Sf. Augustin, Toma d’Aquino, Luther, Immanuel Kant, Dietrich Bonhoeffer). 2. Referințe în contextul eticii jurnalistice – mediatice actuale. 3. Contemplări sistematice (minciunea în relația cu Dumnezeu, semenii si eu însumi). 4. |
 2006 - 2007 Între anii 2002–2007 s-au derulat cercetări şi o serie de evenimente care vizează popularizarea teologiei lui Dietrich Bonhoeffer. Teologul german este cunoscut prin opoziţia sa fermă faţă de ideologia nazistă în perioada interbelică a Germaniei; moare într-un lagăr de concentrare, fiind executat la porunca personală al lui Hitler. Gândirea sa etică se dovedeşte a fi relevantă şi în contextul secolului XXI. |
 2006 Proiectul din anul 2006 Creştinism – Nietzsche – postmodernism vizează schimbarea de paradigmă în spiritualitatea europeana din secolul XIX. constatat de Nietzsche. Critica creştinismului dezvoltată în opera filozofului german nu poate fi neglijată de cărte bisericile erei postmoderniste – mentalitatea postmodernă nu poate fi inţeleasă fară Nietzsche. Care sunt elementele pozitíve si negatíve al acestei critici şi cum se valorifică „deconstrucţia” chipului metafizic al lui Dumnezeu într-o teologie de „după Auschwitz”? |
 2010 - 2013 În perioada 2010-2013 susnumitul în calitate de doctorand desfăşoară activitate didactică şi lucrează la un proiect de cercetare cu scopul realizării unei teze de doctorat în domeniul filosofiei la Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Catedra de Istorie Antică şi Medievală. Titlul lucrării: Memorie şi uitare, justeţe şi împăcare în filosofia franceză contemporană (E. Lévinas, J. Derrida, P. Ricoeur, V. Jankélévitch). |
 2006 - 2009 Cercetarea din perioada 2006-2009 se concentrează asupra subiectului Logoterapia în concepţia fondatorului Viktor E. Frankl - perspective teologice. Cercetarea conceptului de logoterapie este un proiect par exellence interdisciplinar, cuprinzînd domeniile teologiei, filozofiei, psihologiei şi psihoterapiei. Fondatorul celei de al treilea şcoli vieneze în psihoterapie după Freud si Adler, Frankl dezvoltă o metodă psihoterapeutică originală şi eficientă. |