Tradiția utilizării cântecelor folosite la înmormântări de către enoriași, care nu sunt trecute în Cartea de Cântece a Bisericii Reformate încă nu au fost culese, studiate și analizate, chiar dacă acestea constituie o parte importantă a folclorului Bisericii Reformate. Acest proiect are ca scop în primul rând colectarea și trecerea pe record a cântecelor și a textelor acestora pentru a le pőstra pentru viitor. Pasul următor va fi analiza textuală detaliată din punctul de vedere al tradiției reformate și al credinței reformate privind moartea, învierea și viața vesnică.

Discuțiile privind Capitolul 7 al Epistolei către Romani nu și-au pierdut din intensitate în ultimii ani, din contră, interesul față de acesta fiind mai însemnat decât oricând. Munca lui W. G. Kümmel din 1929 a reprezentat un punct de cotitură important în istoria cercetării, dar ultimii 90 de ani ai literaturii de specialitate totuși au indicat faptul că, în pofida echilibrului de moment și a consensului care părea se contureze la acea vreme, cercetătorii nu au reușit nici până în momentul de azi să atingă un numitor comun cu privire la cele mai elementare chestiuni.

Catedra de Istorie a bisericilor a Institutului Teologic Protestant din Cluj şi Arhiva Eparhiei Reformate din Cluj a iniţiat un proiect de cercetare pentru explorarea surselor primare referitoare la trecutul bisericii reformate din Transilvania, în secolul al 17-lea şi al18-lea. Ca rezultat al acestei cooperări au fost editate 15 volume de surse primare în serialul lansat pentru acest scop intitulat Erdélyi Református Egyháztörténeti Adatok (EREA).

A kutatási program célja az, hogy a magyar gondolkodás történetébe visszahozza a 250 évvel ezelőtt született Körmöczi Jánost, aki bár fontos bölcseleti műveket magyarító eruditus filozófus, kitűnő fizikus és egyházi ember volt, szellemi öröksége jószerivel ismeretlen a Kárpát-medencében. Tiszteletre méltó erőfeszítéseket tett ugyan Hajós József az 1970-es években kiadott tanulmányaival, majd Csetri Elek közreműködésével megindult az értékes levéltári forrásokat feltáró és megszólaltató kutatómunka.

În perioada 2010-2013 susnumitul în calitate de doctorand desfăşoară activitate didactică şi lucrează la un proiect de cercetare cu scopul realizării unei teze de doctorat în domeniul filosofiei la Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Catedra de Istorie Antică şi Medievală. Titlul lucrării: Memorie şi uitare, justeţe şi împăcare în filosofia franceză contemporană (E. Lévinas, J. Derrida, P. Ricoeur, V. Jankélévitch).

Între anii 2002–2007 s-au derulat cercetări şi o serie de evenimente care vizează popularizarea teologiei lui Dietrich Bonhoeffer. Teologul german este cunoscut prin opoziţia sa fermă faţă de ideologia nazistă în perioada interbelică a Germaniei; moare într-un lagăr de concentrare, fiind executat la porunca personală al lui Hitler. Gândirea sa etică se dovedeşte a fi relevantă şi în contextul secolului XXI.

Scopul cercetării este „cea de a treia problemă” deci prezentarea globală şi evaluarea critică a cercetărilor istorice despre viaţa lui Iisus în cadrul interdisciplinalităţii. Comparaţia cu situaţia internaţională arată, fără echivoc, că hristologia relatărilor despre viaţa lui Iisus este surprinzător de subreprezentată atât în privinţa vieţii ştiinţifice maghiare cât şi în privinţa cititorilor de limba maghiară.

Proiectul de cercetare are ca scop editarea a unei volum cu studii științifice referitoare la minunile lui Isus.

Fundaţia Conferinţei Biblice Internaţionale din Szeged a lansat un proiect de traducere în limba maghiară al cărţii: Klaus Berger – Carsten Colpe, „Religionsgeschichtliches Textbuch zum Neuen Testament” (Göttingen–Zürich: Vandenhoek & Ruprecht 1987). Cartea conţine în jur 1700 citate, 700 secvenţe de texte antice mai lungi traduse din limba latină, elenă, ebraică, arameică, coptă egipteană, sireacă şi un număr mare de inscripţii respectiv fragmente traduse n limba germană. Mai mult de 300 citate provin din texte care încă nu au fost traduse în limba maghiară.

Realitatea empirică stă la baza gândirii teologiei practice contemporane și la baza practicii bisericești: situația și nevoile actuale ale ascultătorilor determină punctul de plecare a predicii; rezultatele cercetării sociologice și sociopsihologice constituie datele de referință pentru teorie bisericii (Eclesiologia); teoria și practica pastorației se orientează după teoriile psihologice determină.
În general pornește gândirea teologică și practica bisericească de la om pentru a dobândi relevanță. Un aspect important într-o societate secularizată.

Scopul acestei cercetări este de a reexamina textul care din punctul de vedere dogmatic – alături de Catechismul de la Heidelberg – este normativ pentru Biserica Reformată de limba maghiară de astăzi. Vom concentra asupra unor concepte care din punctul de vedere a protestantismului de astăzi par să fie demodate. De exemplu conceptul semper virgo sau posibilitatea prezenței feminine în cadrul slujitorilor bisericii. Proiectul cuprinde desfășurarea unei conferințe la Budapesta cu participarea specialiștilor în domeniu, prezentând fiecare câte o tematică din cadrul acestui document istoric.

Scopul acestei cercetări este de a prezenta în perspectiva istorică relația acestor concepte începând cu filosofia clasică greacă, era patristică, medievală, perioada reformei precum și a iluminismului, raționalismului, modernismului și până la postmodernismul zilelor noastre. În a doua fază vom concentra asupra schimbării de paradigmă – cadru interpretativ a acestor noțiuni – de după mijlocul secolului 20.